Chibzuieli

Wayne Grudem și raftul teologic propriu

Ieri am încheiat cursul de teologie sistematică, de vară. De obicei, la încheierea cursului las un timp în clasă în care „anything goes.” Ei, nu chiar orice, ci orice legat de curs. Cumva am ajuns la discutarea metodei în teologie, ocazie cu care am explicat din nou ce am încercat în ultimă instanță să fac în timpul cursului și cum abordarea mea asupra subiectului este diferită față de alte teologii. În acest context am dat două exemple de metodă în teologie care se situează la poli opuși și pe care eu nu le folosesc. Apoi am elaborat puțin asupra metodei folosite în cursul nostru.

Exemplele date în clasă nu le-am ales la întâmplare ci au provenit din discuția din clasă. În celebrarea faptului că am încheiat cursul m-am gândit să pun cele trei metode pe blog, pe scurt, mai ales că mi-am dat seama că un exemplu folosit este o sistematică tradusă și publicată pe românește. Mă ocup în acest post de una din metode, cea a lui Wayne Grudem. Poate pe viitor mă voi ocupa și de celelalte (nu mai fac promisiuni ferme că m-am ars în trecut, dar intenționez să o fac) Dacă nu aveți cartea la îndemână, în acest clip video autorul își explică metoda pe scurt.

Am numit această metodă „metoda raftului.” Cred că am prins ideea de la Beni Fărăgău, pe vremuri, când mergeam la el să învățăm hermeneutică. Sistematica este ca un raft de teologie aranjat pe subiecte. Sarcina teologului este să adune toate versetele din Biblie pe un anumit subiect, și să aranjeze ideile la raft, sub subiectul respectiv. Desigur, aș fi putut numi procedura și „metoda puzzle.” Dumnezeu ne-a dat cuvântul inspirat în Scriptură sub forma unui puzzle împrăștiat în scrierile diferitor autori, în circumstanțe diferite, iar sarcina noastră este să adunăm piesele (versetele) din aceste contexte și să le pune împreună pe subiect construind o nouă coerență – sistemul (meu?) biblic de teologie.

Prima problemă pe care o văd cu această metodă, privită din punct de vedere pur academic, este că aceasta nu este teologie sistematică ci teologie biblică. Sau, în cel mai bun caz, un sub-set al teologiei biblice. Nu elaborez mai mult că ar trebui să intrăm aici în metoda predării teologiei în școli, Schleiermacher, etc.. Nu cred să fi auzit Grudem de Schleiermacher. Sau cel puțin, nu îmi dau seama din cartea lui. Gurile rele spun că adesea cei ce fac teologie astfel o sfârșesc cu „o nouă biblie” pe care și-au construit-o singuri, și care devine mai importată decât Biblia însăși.

Grudem, Teologie SistematicăA doua problemă pe care o am cu această metodă este legată de cum îmi aleg subiectele după care organizez teologia. O anumită tradiție în domeniu este afirmată dar nu ni se spune de ce. Este ca și cum Biblia a căzut din cer în brațele teologului care acum o re-aranjează, teologul fiind în ultimă instanță sursa de autoritate asupra aranjamentului. În fapt, această tradiție este bazată pe structura Crezului Nicea – Constantinopol. Citind sistematica lui Grudem gradul de lipsă de considerație pentru creșterea organică a doctrinei într-un manual care se intenționează academic mă duce la disperare. În ce mă privește, eu nu mi-aș lua aroganța să prezint doctrina Trinității (un subiect care nu este în Biblie) fără să pronunț măcar odată cuvântul „Calcedon.”

O a treia problemă legată de metoda raftului teologic este mai profundă și, cred eu, cu implicații mai mari. După părerea mea, metoda nu corespunde naturii revelației lui Dumnezeu. Revelația divină este dinamică, antrenantă, dialogică, pentru că în ultimă instanță este o întâlnire cu o persoană. Adevărul ni s-a revelat și este Isus Hristos. Mă duc la Scriptură nu să construiesc sistemul meu de doctrină ci să mă întâlnesc cu Hristos.

A patra problemă legată de metoda teologică discutată aici este legată de natura Scripturii.   În ultimă instanță Scriptura este mărturia polifonică a martorilor de prima mână, oculari, cu privire la Hristos. Problema martorilor, a credibilității lor, etc., este crucială în creștinism (Mat 10:16-18, In 1:7, 15:27, 21:24, Fapte 1:8 – ceea ce a dus la acțiunea din 1:22, etc., etc., etc., ia o concordanță și fă un studiu a la Grudem pe subiect! ) Este o mărturie polifonică pentru că ne este dată de mai mulți martori la evenimentul Isus și au văzut că el este Hristosul. Este un document istoric contextual pentru că pentru că provine dintr-un timp și spațiu concret – Isus este o persoană istorică. Scriptura este mărturia normativă, demnă de încredere, inerantă – ca să fac fericiți pe toți, în mărturia ei cu privire la Hristos (și să clarific că nu sunt Barthian), și în ultimă instanță cu privire la mărturia ei despre Adevăr, despre Dumnezeu. Să clarific – diferența dintre mine și Grudem, nu este cu privire la calitatea Scripturii ci a funcției ei.  Datorită naturii Scripturii, când mă apropii de ea trebuie să discern între normativ și circumstanțial în ea (ne circumcidem sau nu? – compară Gal 4:3 cu Fapte 16:1), și mă apropii cu întrebările mele despre care Biblia s-ar putea să nu spună nimic în mod direct. Ce spune Biblia despre Cloning?

Din motive ca cele de mai sus, am zis în clasă, metoda mea teologică nu este ca cea a lui Grudem.

11 Comments

  1. Viorel Cocis

    Brada Eugen, good to see you taking time sa-ti exprimi parerea; desi nu dezagreez cu vederea ta asupra telologiei systematice in general ca si lucrare, totusi a small observation of the fact that teologia systematica ca si intentie este sumarizarea crezului unui om deja copil al Lui Dumnezeu – parerea mea. So, plecind de la premiza asta, cred ca studiind teologia systematic a poate conduce pe cititor/credincious la Hristos; cel putin vorbesc din experienta proprie – especially Wayne Grudem’s care mi se pare one of the best work pentru un laic. Iar pentru mine in special agreind cu vederea lui reformata asupra soteorologiei, care mi se pare cea mai apropiata in exprimarea adevarului scripturii.
    Cred ca te inteleg dintr-un anumit punct de vedere; lucrarea could be dry, unexacting, impersonal ?…dar vine cu “teritoriul”. Natura abordarii scripturii din punct de vedere structural este un-engaging… dar este o unealta mare in formularea si exprimarea coherenta a crezului – right? Ceea ce este intentia si scopul unei lucrari de genul asta, cred.
    Anyway, blessings to you and fam; hello to Dana.
    Viorel

    Reply
    1. Eugen

      Vio! So good to hear from you! Îmi aduc aminte cu plăcere de începuturile noastre pe aici, când to și Violeta ne scoteați în lume :). Salutări la ai tăi!

      O să încerc să postez despre diferite metode și o să discut mai în detaliu pe viitor cum încerc să abordez eu lucrurile, deci nu comentez mai extins aici. Nu numai că sistematica poate conduce pe cititor la Hristos, dar, încerc eu să zic, TREBUIE să conducă pe cititor la Hristos. Anyway, acum sunt și mai motivat să să mai postez la subiect!

      Reply
  2. DanutM

    Reblogged this on Persona and commented:
    In aceasta interesanta postare, Eugen Matei discuta pr scurt citeva dintre problemele uneia dintre teologiile sistematice promovate la noi de Paul Negrut, la Universitatea Emanuel, care a si publicat traducerea cartii (probabil platita de autor, cum se fac uneori lucrurile in acest domeniu. In mod straniu, in perioada in care predam la aceasta scoala, Negrut recomanda cu caldura drept manual cartea Christian Theology a lui Alister McGrath, un text excelent, de origine europeana, mult mai potrivit pentru contextul romanesc, net superior cartii Christian Theology a lui Millard Erickson, folosit pina atunci, la sugestia lui Iosif Ton, care a si publicat-o la editura lui, un text contabilicesc si scolastic, specific dominantei rationaliste asupra peisajului teologic evanghelic in America.
    Textul lui Grudem este, in opinia mea, unul dintre ceie mai reductioniste si mai primitive texte de teologie produse de evanghelici.
    Poate ca cea mai importanta critica ce ar adusa acestui text din perspectiva rasariteana este lipsa totala a interactiunii cu teologia ortodoxa si, poate tocmai din aceasta pricina, prezentarea absolut ridicola a teologiei

    Reply
    1. Eugen

      Dacă mă întreba cineva aș fi zis că toți baptiștii prin România folosesc Erickson! Probabil Erickson nu este destul de aliniat ideologic :). Dacă tot am făcut găselnița, să mă mărturisesc. Prima mea întâlnire cu sistematica lui Grudem a venit acum câțiva ani, înainte de a fi tradus în Romania, cred. Într-un an am făcut un experiment la curs. Am permis studenților să aleagă unul din trei manuale de sistematică recomandate de mine și am spus că îi las să își aleagă manualul lor, dacă vor, cu condiția să mi-l arate la începutul clasei să le spun dacă este acceptabil sau nu. O altă condiție a fost ca odată un text ales, studentul trebuie să citească temele acoperite de curs integral, chiar dacă trece peste limita cerută de curs (de obicei 1200 pagini, dar erau și alte texte cerute). Am știut că nimeni nu va alege Barth!

      Un student a venit la clasă cu manualul lui Grudem. Nu știam cine este Grudem iar manualul l-am văzut pentru prima dată, așa că nu cred că am fost prea biased. Am răsfoit primele pagini, cuprinsul și indexurile de la sfârșit. Am spus studentului că nu este un manual acceptabil. Trebuia să-i dau un răspuns pe loc. Ulterior, m-am întrebat dacă nu cumva am greșit. M-am dus la bibliotecă să îl răsfoiec mai pe îndelete. Am concluzionat că nu am greșit.

      Reply
    2. maria Istoc

      Remarca despre cartea lui Erikson facuta de Danut Manastireanu mi se pare injusta. Nu vad nimic contabilicesc acolo, daca e corect cuvintul acesta si intre Teologia Sistematica a lui Erikson si Christian Theology al lui Alister McGrath este si o chetiune de abordare. Cele doua nu sunt exclusive. Dar sunt absolut de acord a Gruden este reductiv, reducteur ar spune francezii si mi se pare incoherent in metodologia lui.

      Reply
  3. DanutM

    Excellent, Eugen.

    Reply
  4. Pingback: Eugen Matei despre Teologia sistematică lui Grudem | Romania Evanghelica

  5. Viorel Cocis

    Wow, categorisarea mi se pare harsh to say the least; nivelului de folosinta pe care l-am mentionat este layman, iar apoi cuvintele unor oameni mari ai Lui Dumnezeu despre lucrarea lui Grudmen care sint departe de cele folosite mai sus; “prezentarea absolut ridicola a teologiei”
    Chiar si John MacArthur , care we all know este hard cessationist , vorbind in acest cotext spunea despre Grudem ca este “theologically sound”. That’s a lot from John, tinind seamam de vederea lui asupra asupra acestui subiect.
    So, nu este necesar sa quote John Piper, J.I. Packer, and the list is long cu multi oameni mari ai Lui Dumnezeu despre lucrarea lui Grudem.
    Anyways, blessings & grace and peace.

    Reply
  6. Pingback: Jürgen Moltmann, Scriptura și imaginația cabalistă | Chibzuieli

  7. Alexandru Nădăban

    pe vremea lui ceausescu am inceput sa traduc de unul singur si din proprie initiativa un manual de sistematica. nu mai tin minte a cui era, dar il aveam de la beni. noroc ca a trebuit să-l înapoiez curînd că nu se știe ce ieșea de acolo…
    ciudat cum unii au o teologie eminamente vestică fără să țină seama că majoritatea conciliilor ce au fixat limitele între care se joacă creștinismul au fost ținute în răsărit.

    dar ce să facem, nici baptiștii, nici penticostalii romani nu au aparut ca o reforma a bisericii ortodoxe, nu?

    Reply
  8. Eugen

    Corect. Baptiștii și penticostalii au apărut prin adoptarea unei spiritualități de tip evanghelic, după cum le-a fost dată evanghelia. În faza timpurie, baptiștii cel puțin, au încercat o anumită contextualizare (scoaterea calvinismului din mărturisirea de credință, includerea crezului în Catechismul lui Socaciu, etc.). Ulterior contradicțiille s-au întețit.

    Reply

Leave a Reply to Alexandru Nădăban Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.