Chibzuieli

Trei afirmații de identitate baptistă: Strong, Mullins, Socaciu

Diversitatea este scrisă în codul genetic spiritual al baptiștilor, și de fapt, al creștinilor evanghelici în general. Aceasta este adesea văzută ca un negativ, o deficiență în teologia și spiritualitatea evanghelică atribuită de unii critici, printr-un reflex de interpretare aproape automat, marilor reformatori creștini. Pentru cei a căror identitate se bazează în mare măsură pe rit (ca de exemplu pentru ortodocși) acest fapt este cu totul confuz. Despre rolul ritului în definirea identității cu altă ocazie; aici voi prezenta trei afirmații de identitate a baptiștilor. Am ales aceste trei pentru că au o oarecare conexiune cu baptiștii din Romania.

1. Augustus Hopkins Strong (1836-1921). După studii în Germania și mai mulți ani de pastorat a devenit președinte la Rochester Baptist Theological Seminary. Manualul lui de Teologie Systematică a fost un fel de standard pentru formarea multor păstori baptiști în SUA. Ioan Bunaciu afirmă că acesta fost sursa principală și pentru Ioan Socaciu în predarea teologiei când Socaciu a predat la Seminarul teologic baptist (astăzi Institutul teologic baptist) din București. În 1905 Strong a fost solicitat de American Baptist Missionary Union, American Baptist Publication Society și American Baptist Home Mission Society să țină o prelegere cu titlul „Our Denominational Outlook,” cu ocazia unei sărbători confesionale. Citez (Traducerea mea. În general, traducerile nereușite îmi aparțin, pe cele reușite le-am furat de unde am putut :)):

Înainte de a spune ce au făcut baptiștii, ce fac acum și ce ar trebui să facă pe viitor, trebuie să spun ce este un baptist. Care este principiul esențial pe care îl promovăm noi? Affirm cu tărie că mai presus de orice, noi susținem că Biserica este o realitate spirituală. Biserica este trupul lui Hristos. Propriu zis, așadar, Biserica constă numai din cei ce au fost născuți din nou de Duhul lui Hristos și sunt uniți cu Hristos printr-o credință vie. Concepția despre Bisericii ca realitate spirituală implică toate celelalte articole de crez ale noastre. Cuvântul „spiritual” sugerează divinitatea lui Hristos, al cărui Duh omniprezent este sursa vieții bisericii în întregime….

Astfel, o biserică sprirituală implică pe de o parte membralitate în urma regenerării (nașterii din nou), și pe de altă parte organizarea bisericii și a riturilor de cult potrivit cu Noul Testament. Dependența de Scriptură ca standardul suficient și unic de credință și practică, separarea dintre biserică și stat în chestiuni de doctrină și conducere, deși nu sunt adevărurile ei specifice, sunt corolariile logice ale credinței baptiste….

Insistența noastră asupra practicării corecte a botezului nu este esențială ci incidentală credinței noastre…

….Afirmarea pricipiului că biserica este un organism spiritual este motivul de a exista pentru noi ca baptiști. Când vom înceta să urmăm această rază de lumină care merge înaintea noastră vom înceta să existăm ca denominațiune creștină, și aceasta pe merit.

2. Edgar Young Mullins (1860-1928) a fost pentru o perioadă îndelungată președinte al Southwestern Baptist Theological Seminary, Louisville, KY, seminarul de avangardă al Convenției baptiștilor de Sud din SUA. S-a spus despre cartea lui The Axioms of Religion (Axiomele religiei) că a făcut mai mult decât orice altceva pentru definirea identității baptiste în secolul XX. Mullins de asemenea vede natura bisericii ca fiind alcătuită din oameni născuți din nou ca o marcă a credinței baptiste. Totuși, el privește dincolo de caracteristicile distinct-confesionale și vede că acestă trăsătura eclesială specifică baptiștilor derivă din caracteristica generală a relației fiecărei ființe umane cu Dumnezeu. Și anume, faptul că în materie de conștiință omul dă socoteală în mod direct lui Dumnezeu, și deține competența sufletului să stea în fața lui Dumnezeu în mod direct, fără intermediari. În capitolul cu titlul „Semnificația istorică a baptiștilor” din Axiomele Religiei Mullins spune:

Afirmația suficientă despre semnificația istorică a baptiștilor este aceasta: Competența sufletului în religie. Desigur, aceasta înseamnă competență sub autoritatea lui Dumnezeu, nu competență în sensul de auto-suficiență omenească…. Nu afirm aici un crez baptist. În multe trăsături doctrinale vitale, cum ar fi răscumpărarea, persoana lui Hristos, și altele, baptiștii sunt în acord cu comunitatea evanghelică în general. Afirm aici semnificația istorică a baptiștilor nu un crez baptist….

Să observăm că ideea competenței sufletului în religie exclude orice interferență umană cum ar fi principiul episcopal (în constituirea bisericii – nota mea), botezul copiilor, și orice formă de religie prin reprezentare/delegare. Religia este o chesitune personală între fiecare suflet și Dumnezeu.

Autorul arată că toate celelalte aspecte (separarea dintre biserică și stat, justificarea prin credință, nașterea din nou și natura spirituală a bisericii, etc.) derivă din acest pricipiu universal uman. Desigur, aceast principiu nu exclude rolul bisericii în experiența creștină și nu implică individualism:

Principiul competenței sufletului transcende individualismul pentru că include capacitatea de a acționa atât în relații sociale cât și individual. Biserica este un grup de indivizi care mențin relații importante unii cu alții, organizându-se pentru un scop și o misiune măreață. Ideea competenței sufletului înmănunchiază atât aspectul social cât și aspectul individual al religiei.

Explorând subiectul în continuare autorul arată că acest principu conduce la conceptul de preoție a tuturor credincioșilor în biserică, specific baptiștilor, care în ultimă instanță derivă din faptul că Isus Hristos locuiește în fiecare suflet născut din nou.

3. Ioan R. Socaciu (1889-1959) a studiat în SUA sub Mullins. Socaciu a fost unul din liderii majori ai baptiștilor români și primul director al Școlii baptiste de misiune (la Buteni, în 1921 – mutată la București, a devenit Seminarul Teologic Baptist). În 1918 a publicat  Catechismul Apostolic în care pune credința baptistă în linie cu credința istorică creștină (include crezul Nicea-Calcedon în catechism), și arată și prin ce se deosebește credința baptistă de alte credințe.  În mai puțin de două pagini sub titul „Pentru ce stam noi in deosebire.” Socaciu menționează următoarele puncte:

  • Inspirația și autoritatea Bibliei, în particular a NT în materie de credință și practică în lucrarea creștină
  • Credința apostolică (întruparea lui Dumezeu în Hristos, moartea lui pentru păcătoși, învierea, înălțarea și revenirea Lui în trup).
  • Fiecare individ trebui să se pocăiască, să-l primească pe Hristos pentru a fi iertat și să fie botezat în numnele Tatălui, a Fiului, și a Sfântului Duh.
  • Copiii mici nu sunt răspunzători pentru păcatele părinților și sunt pregătiți pentru cer fără ceremonii. Copiii trebuie botezați când știu să creadă în Hrisos și pot urma învățăturile Lui.
  • Numai credincioșii născuți din nou se pot boteza și numai cei botezați iau cina.
  • Numai o biserică altcătuită din cei regenerați (născuți din nou) are drept să se numească Biserica lui Hristos.
  • Separarea bisericii de stat și libertate religioasă pentru toate neamurile în toată lumea (scris cu litere capitale!).
  • Evanghelizarea lumii prin predicare și educarea bisericii și a copiilor pentru cunoașterea adevărului „și îmbunătățirea întregei lumi.”

Se pot observa aici unele influențe din Mullins precum aspectul libertății religioase și rolul educației creștine. Mullins acordă o atenție deosebită rolului jucat de baptiști în istorie pentru obținerea libertății de conștiință peste tot unde au ajuns în țările europene și în special la adăugarea amendamentului separării bisericii de stat la constituția SUA. De asemenea, este de remarcat că într-o mărturisire de credință personală Mullins adaugă un capitol despre rolul educației creștine în concepție baptistă. E afirmă că deși este neobijnuit să spui ceva despre educație într-o mărturisire de credință, la baptiști, pentru că ei afirmă competența sufletului în materie de religie atât în plan personal cât și în viața bisericii, educația în toate dimensiunile ei (creștină și necreștină) are un rol esențial.

1 Comment

  1. filme online

    chibzuieli.wordpress.com m-a surprins in mod placut. Foarte interesant! http://filme-online-hd.eu/ – filme online hd.

    Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.