Chibzuieli

Mărturisirea de credință a baptiștilor din Ungaria (Transilvania) 1905

pocaitii_copertaÎn anii 1894-95 în Ungaria s-a dat legea care permitea înregistrarea și funcționarea liberă a religiilor be baza unei mărturisiri de credință și a unui statut de organizare.  Pe baza acestei legi, baptiștii maghiari au pregătit un statut, au tradus Mărturisirea de credință germană și au obținut legalizarea baptiștilor în 1905.  În urma unei neînțelegeri între baptiștii germani și maghiari din Ungaria în această perioadă (cei mai mulți români s-au asociat cu germanii), aprobarea acestor documente a fost făcută doar de baptiștii unguri.  Culte diferite doar pe bază de limbă nu erau permise de lege, dacă aveau aceeași mărturisire de credință (nu putea exista o altă uniune baptistă).

În 1913 preotul greco-catolic Nicolae Brînzeu a publicat cartea Pocăiții (coperta alăturată) pentru a-i combate pe aceștia.  Titlul se referă la Nazarineni și Adventiști.  Nazarinenii au fost primii neo-protestanți în sud-estul europei, de tip menonit, care au prins rădăcini puternice în Ungaria și Sârbia (Voivodina), dar și în zona Timișoarei și Aradului.  Voi reveni asupra istoriei acestora într-un post viitor – menționez doar că numele de „neo-protestanți” s-ar potrivi acestora, deoarece ei s-au format (ca și Creștinii după Evanghelie) în urma trezirii spirituale din biserica Protestantă din cantoanele elvețiene de la începutul sec. xix (deci, protest între protestanți).  După 1989 în Romania a luat ființă Asociația Religioasă Nazarineană cu sediul la Arad, cu 10-12,000 de membri.

Revenind la cartea lui Brînzeu, deși titlul cărții se referă la nazarineni și adventiști, căutând să redea credința acestora el va reda mărturisirea de credință… baptistă, adică cea sub care s-au legalizat baptiștii unguri.  După cum arată și alte documente istorice, la acea dată baptiștii erau confundați cu nazarinenii.  Face Nicolae Brânzeu următoarea observație extrem de relevantă pentru cei ce vrem să înțelegem istoria (ortografia originală este păstrată):

Bine se știe, că pe românește încă nu s-a curprins la un loc întreaga învățătură a pocăiților, și chiar nici ei nu știu, ce cred.  Care ce carte cetește ori ce cuvântare aude, acea crede. Atâta știu, că nu se mai țin de bisreica veche, că nu mai cinstesc preoții, nu le mai trebuiesc slujbele noastre, fug de icoane, de sf. cruce, de tămîie… dar altceva bieții oameni încurcați nu mai știu.  Într-un loc li-se vorbește cu batjocură de Maica Precesta, într-altul nu mai cred nici în D-l Hristos, ori în sf. Treime, se fac păgâni cu totul.

Nu așa înse pocăiții unguri.  Ei în anul 1905, dorind a fi socotiți în țară alăturea cu celelalte biserici ori legi creștinești de mai nainte, au cerut Ministrului de culte din Ungaria, să le deie acest drept.  Spre acest scop Ministrul le-a cerut să-și dee ăn scris toate ponturile, cumcă ce cred ei, cum se alcătuiește biserica lor, adecă turma credincioșilor cu mai marii săi.

Citatul de mai sus provine din cartea lui Brînzeu (ortografia este diferită în diferite documente: Brânzău, Brânzeu), Pocăiții: Cuvântări bisericești asupra așa numiților pocăiți (adventiști, nazarineni), Editura autorului; Tipografia Teodor Muntean, 1913, p. 159.  În continuare autorul redă mărturisirea de credință baptistă tradusă din maghiară, preluată din Buletinul oficial maghiar din 1905.  Redăm aici aceasă mărturisire, nu înainte de a manționa că în 1927 autorul va re-edita această carte, adăugând pe baptiști la titulu și redând înăuntru noua mărturisire baptistă (de data această scrisă de baptiștii români, și anume de Titus Adorian).  Voi reveni cu aceste documente pe viitor.  Deocamdată, folosiți acest link pentru a citi mărturisirea din 1905 (maghiară, preluată de la germani), cu combaterea ei de către Dr. Brînzeu pe coloana parelelă.

10 Comments

  1. Dyo

    Reblogged this on Frică şi cutremur and commented:
    Eugen Matei ne trimite înspre un pitoresc document de combatere a pocăiților, de pe la început de secol XX. Merită citit!

    Reply
  2. alincristea

    Reblogged this on Romania Evanghelica.

    Reply
  3. DanutM

    Reblogged this on Persona and commented:
    Un text important pentru istoria baptistilor din Romania.

    Reply
  4. Marius Silvesan

    Reblogged this on Istorie Evanghelica and commented:
    Un text important pentru cunoașterea istoriei baptiștilor din România

    Reply
  5. Alexandru Nădăban

    pentru greco-catolici termenul uniat e batjocoritor. mitropolitul greco-catolic suciu i-a combătut pe baptiști în teologia sa dogmatică de la 1900. e drept că la note de subsol.

    Reply
    1. Eugen

      Am corectat. Nu am intenționat deloc să fiu batjocoritor. Thanks!

      Reply
      1. Alexandru Nădăban

        nici o problemă. eu am pățit-o 🙂

        Reply
  6. Alexandru Nădăban

    fain pct 13 din final de la note 🙂

    Reply
  7. Dorin P

    Reblogged this on Christ4roNews.

    Reply
  8. Pingback: Prima Marturisire de credinta baptista romaneasca (1913/1923) | Chibzuieli

Leave a Reply to Eugen Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.